RSS

SARBATORI FERICITE !

SINDICATUL MEGAS VA UREAZA SARBATORI FERICITE, SA AVETI UN AN NOU PLIN DE BUCURII, MULTA SANATATE SI IMPLINIREA TUTUROR DORINTELOR.

LA MULTI ANI !

 
Comentarii oprite

Publicat de pe 31 decembrie 2013 în Discutii online

 
Image

CRACIUN FERICIT !


Untitled-3

 
Comentarii oprite

Publicat de pe 24 decembrie 2013 în Discutii online

 

Proiect OUG privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2014

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind  salarizarea  personalului plătit din fonduri publice în anul 2014,

precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

          Având în vedere că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare au fost aprobate măsurile privind salarizarea în anul 2013 a personalului bugetar, precum şi alte măsuri fiscal-bugetare cu impact semnificativ de reducere a cheltuielilor publice, care îşi încetează aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2013,

Ţinând cont că neadoptarea acestor măsuri şi pentru anul 2014 ar genera un impact suplimentar asupra asupra deficitului bugetului general consolidat de 4,6% din produsul intern brut, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanţelor publice,

Luarea acestor măsuri în regim de urgenţă se impune avându-se în vedere necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat, condiţie sine qua non pentru menţinerea acordurilor cu organismele financiare internaţionale,

Întrucât prin  semnarea acordurilor de împrumut cu organismele financiare internaţionale, acorduri absolut necesare pentru stabilitatea economică a ţării,  România s-a angajat să reducă în continuare arieratele din sectorul bugetar,

Ţinând seama de faptul că potrivit prognozei meteorologice  va exista un proces de transfer al maselor de aer arctic în Europa, rezultând geruri anormale pentru perioada următoare, ceea ce va determina creşterea consumului prognozat de energie electrică şi termică pe perioada sezonului rece,  la nivelul ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale se impune finanţarea unor cheltuieli urgente pentru asigurarea agentului termic pentru populaţie pentru perioada friguroasă,

În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

În temeiul art.115 alin.(4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Capitolul I – Salarizarea în anul 2014 a personalului plătit din fonduri publice

 

Art. 1 – (1) În anul 2014, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013 şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările  ulterioare.

(2) În anul 2014, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

(3) În anul 2014, cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, stabilit în conformitate cu prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

(4) În anul 2014, în ceea ce priveşte salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, se aplică prevederile Legii nr. 63/2011.

(5) În cazul schimbării condiţiilor în care îşi desfăşoară activitatea, personalul beneficiază de noile drepturi la nivelul acordat funcţiilor actuale similare de la noile locuri de muncă.

(6) Valoarea de referinţă se menţine şi în anul 2014 la 600 lei.

Art. 2 – (1) Prin excepţie de la prevederile art.1, începând cu luna ianuarie 2014, cuantumul brut al salariilor de bază, astfel cum au fost stabilite pentru luna decembrie 2013, se majorează cu până la 10%, fără a depăşi salariul de bază stabilit potrivit prevederilor art.10  alin. (1) din Legea-cadru nr.284/2010, cu modificările ulterioare, pentru următoarele categorii de personal plătit din fonduri publice :

a) personalul didactic din învăţământul preuniversitar de stat prevăzut la Anexa nr.II, capitolul I, lit.A, pct.5, la Legea-cadru nr.284/2010, cu modificările ulterioare, cu o vechime în învăţământ de până la 6 ani;

b) personalul didactic din învăţământul universitar de stat prevăzut la Anexa nr.II, capitolul I, lit.A, pct.4, la Legea-cadru nr.284/2010, cu modificările ulterioare, cu o vechime în învăţământ de până la 6 ani .

(2) Salariul de bază  stabilit potrivit prevederilor art.10 alin. (1) din Legea-cadru nr.284/2010, cu modificările ulterioare, se determină prin înmulţirea coeficientului de ierarhizare corespunzător clasei de salarizare aferentă funcţiei deţinute cu valoarea de referinţă de 600 lei, prevăzută la art.10 alin.(4) din Legea-cadru nr.284/2010.

(3) Salariul de bază stabilit pentru luna decembrie 2013, care se majorează conform alin.(1), este cel stabilit conform prevederilor Legii nr. 63/2011 şi care cuprinde: salariul de încadrare al funcţiei didactice şi, după caz, indemnizaţia de conducere, indemnizaţia pentru învăţământ special, gradaţia de merit, indemnizaţia pentru personalul didactic care îndeplineşte activitatea de diriginte, pentru învăţători, educatoare, institutori şi profesor pentru învăţământul preşcolar şi primar, sporul de vechime, sporul de predare simultană şi compensaţiile tranzitorii.

(4) Începând cu luna ianuarie 2014, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază prevăzut la alin. (3), de care beneficiază personalul prevăzut la alin.(1) se majorează cu acelaşi procent cu care a fost majorat salariul de bază, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

(5) În cazul schimbării condiţiilor în care îşi desfăşoară activitatea, personalul beneficiază de noile drepturi la nivelul acordat funcţiilor actuale similare de la noile locuri de muncă.

(6) Personalul prevăzut la alin. (1) al cărui salariul de bază stabilit pentru luna decembrie 2013 este mai mare decât salariul de bază  stabilit potrivit prevederilor art.10 alin. (1) din Legea-cadru nr.284/2010, cu modificările ulterioare, îşi menţine cuantumul brut al salariului de bază sporurilor, indemnizaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare de care beneficiază la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Art. 3 – În anul 2014, indemnizaţiile, compensaţiile, sporurile, majorările salariilor de bază prin acordarea de clase de salarizare suplimentare şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare se stabilesc fără a lua în calcul drepturile incluse în salariul de bază conform prevederilor art. 14 din  Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice  şi ale art. 10 al art. II din Ordonanţa de urgenţă nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011.

Art. 4 – Prin excepţie de la prevederile art. 1 şi art. 2, pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din cele aflate în coordonarea primului-ministru şi cele aflate sub controlul Parlamentului, ale cărui contracte colective de muncă îşi încetează valabilitatea în anul 2014,  salariile se stabilesc potrivit anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare.

Art. 5 – (1) În anul 2014, pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat  sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată .

(2) Pentru funcţionarii publici care se transferă, sunt redistribuiţi din corpul funcţionarilor publici sau sunt reintegraţi în funcţie, potrivit legii, în cursul anului 2014, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat.

(3) În situaţia în care, în cadrul instituţiei/autorităţii publice nu există funcţie similară, salariul  pentru acea funcţie se stabileşte aplicând din urmă actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar în luna decembrie 2009 şi succesiv actele normative care au urmat după decembrie 2009.

(4) În situația în care, în cadrul instituției/unității de învățământ nu există funcție similară, salariul  pentru acea funcție se stabilește aplicând prevederile Legii nr. 63/2011, cu modificările și completările ulterioare, şi succesiv actele normative care au urmat după acest act normativ.

(5) În anul 2014, ordonatorii principali de credite/ordonatorii de credite pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe funcţii, grade sau trepte profesionale a personalului numai cu condiţia încadrării în bugetul anual aprobat la cheltuieli de personal.

Art. 6 – (1) În anul 2014, avansarea personalului încadrat pe funcţii de execuţie în gradaţia  corespunzătoare  tranşei  de vechime în muncă se face prin încadrarea în clasele de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă dobândite,  prevăzute la art. 11 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, personalul beneficiind de o majorare a salariului de bază avut, corespunzător numărului de clase de salarizare succesive suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din legea sus-menţionată, fără acordarea salariului aferent clasei de salarizare prevăzut în anexele la Legea-cadru nr.284/2010, după caz.

(2) În anul 2014,  prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător personalului de conducere, precum şi la trecerea într-o altă tranşă de vechime în funcţie personalului care ocupă funcţii din cadrul familiei ocupaţionale „Justiţie”.

(3) Personalul care, în cursul anului 2014,  desfăşoară activităţi noi care presupun, potrivit Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, acordarea unor clase de salarizare succesive celei deţinute pentru funcţia respectivă beneficiază de o majorare a salariului de bază, soldei/salariului de funcţie, respectiv a indemnizaţiei de încadrare corespunzător numărului de clase de salarizare suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din legea sus-menţionată.

Art. 7 – Prin excepţie de la art. 6, pentru personalul al cărui salariu de bază  determinat  potrivit  prevederilor art. 2 este egal cu salariul de bază stabilit  potrivit  prevederilor art.10 alin. (1) din Legea-cadru nr.284/2010, cu modificările ulterioare, avansarea personalului încadrat pe funcţii de execuţie în gradaţia  corespunzătoare  tranşei  de vechime în muncă, se face prin încadrarea în clasele de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă dobândite, personalul beneficiind de salariul de bază detreminat prin înmulţirea coeficientului de ierarhizare corespunzător noii clase de salarizare cu valoarea de referinţă de 600 lei.

Art. 8 – (1) Prevederile art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2015.

(2)  Sporurile pentru condiţii de muncă prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, se acordă şi personalului nou-încadrat şi personalului ale cărui raporturi de muncă sau serviciu au fost suspendate în condiţiile legii şi care şi-au reluat activitatea în anul 2014, numai în măsura în care acesta îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii de muncă cu ale personalului care beneficiază de aceste sporuri din instituţia/autoritatea publică respectivă, într-un cuantum egal cu cel stabilit pentru funcţiile similare în plată.

Art. 9 – (1) În anul 2014, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător.

(2) În anul 2014, autorităţile şi instituţiile publice, indiferent de modul de finanţare, nu vor acorda premii şi prime de vacanţă.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în anul 2014, se pot acorda premii pentru sportivii şi colectivele tehnice care au obţinut performanţe deosebite la acţiunile sportive internaţionale, pentru elevii care au obţinut distincţii la olimpiadele şi concursurile internaţionale pe obiecte de învăţământ şi pentru profesorii care i-au pregătit pe aceştia.

Art. 10 – (1) În anul 2014 dispoziţiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.

(2) În anul 2014, prevederile art. 12 din Anexa nr. II, capitolul I, lit. B la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, nu se aplică.

Art. 11 – (1) Soluţionarea contestaţiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază, indemnizaţiilor lunare de încadrare şi a soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi este de competenţa ordonatorilor de credite.

(2) Contestaţia poate fi depusă în termen de 5 zile de la data luării la cunoştinţă a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite.

(3) Ordonatorii de credite vor soluţiona contestaţiile în termen de 10 zile.

(4) Împotriva măsurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemulţumită se poate adresa instanţei de contencios administrativ sau, după caz, instanţei judecătoreşti competente potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data comunicării soluţionării contestaţiei.

Art. 12 – În anul 2014, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană şi, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum şi valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin în plată la nivelul stabilit pentru anul 2013.

Art. 13 –  În anul 2014,  se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2013 următoarele drepturi:

a) indemnizaţiile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat;

b) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

c) indemnizaţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare;

d) indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu modificările şi completările ulterioare;

e) indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizaţiei pentru activitatea de liber-profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din România, republicată;

f) cuantumul indemnizaţiei preşedintelui Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, prevăzută de Legea nr. 16/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

g) indemnizaţia lunară, prevăzută la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările ulterioare;

h) cuantumul indemnizaţiilor acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membrilor Academiei de Ştiinţe Medicale din România şi membrilor Academiei de Ştiinţe Tehnice din România;

i) cuantumul sprijinului material acordat urmaşilor membrilor Academiei Române şi urmaşilor membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România;

j) ajutorul lunar pentru soţul supravieţuitor, acordat în temeiul Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor, cu modificările ulterioare;

k) indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit, cu modificările şi completările ulterioare;

l) indemnizaţiile prevăzute de Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Capitolul II – Măsuri în domeniul cheltuielilor publice

Art. 14 – (1) În anul 2013, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prin hotărâre a Guvernului, pot fi alocate sume ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, prin majorarea transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice la o poziţie distinctă.

(2) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice repartizează sumele aprobate potrivit art. 1 pe ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pentru plata arieratelor, precum şi pentru finanţarea unor cheltuieli urgente, în vederea derulării în bune condiţii a activităţilor specifice sezonului rece.

Art. 15 – (1) În anul 2013, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prin hotărâre a Guvernului, pot fi alocate sume Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi pentru Probleme Speciale reprezentând contravaloarea cantităţilor de combustibil acordate autorităţilor locale care sunt în imposibilitatea furnizătii în condiţii optime a agentului termic pentru populaţie în sezonul rece.

(2) Cantităţilor de combustibil prevăzute la alin. (1) se acordă cu caracter definitiv autorităţilor locale de către Administraţia Naţionala a Rezervelor de Stat şi pentru Probleme Speciale prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 16 – În anul 2013, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prin hotărâre a Guvernului, pot fi alocate sume ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat şi pentru finanţarea unor cheltuieli aferente obligaţiilor de plată restante care nu pot fi asigurate din bugetul aprobat.

Art. 17 – În anul 2013, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la prevederile art. 47 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, ordonatorii principali de credite pot efectua virări de credite bugetare la titlul „Cheltuieli de personal” între capitolele de cheltuieli, cu încadrare în creditele bugetare aprobate pe ordonator principal de credite la acest titlu.

Art. 18 – (1) Începând cu 1 ianuarie 2014, medicii şi farmaciştii rezidenţi cu un salariu lunar brut mai mic decât 3000 lei, care nu include drepturile aferente gărzilor efectuate pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, beneficiază de o bursă de rezidenţiat în cuantum lunar de 670 lei.

(2) Bursa prevăzută la alin. (1) nu face parte din salariul brut, nu este supusă impozitului pe venit şi nu constituie baza de calcul pentru contribuţiile de asigurări sociale de stat, asigurări pentru şomaj,  asigurări sociale de sănătate  sau  pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

(3) Plata bursei de rezidenţiat se realizează din bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Sănătăţii.

Art.19 – (1)  Începând cu anul 2014 finanţarea sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap se asigură de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în proporţie de cel mult 75% din necesarul stabilit de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.23/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale.

(2) Începând cu anul 2014 finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav acordate în baza prevederilor art.42 alin.(4) din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se asigură de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în proporţie de cel mult 75% din necesarul de fonduri stabilit în baza numărului de beneficiari comunicat de unităţile administrativ-teritoriale.

(3) Pentru finanţarea integrală a cheltuielilor prevăzute la alin.(1) şi (2), autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să aloce sume din bugetele locale ale acestora, dar nu mai puţin de 25%.

(4) La finele exerciţiului financiar, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată utilizate pentru plata obligaţiilor prevăzute la alin.(1) şi (2), care depăşesc procentul de 75% din totalul plăţilor efectuate, se restituie la bugetul de stat.

Art.20 – (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2014, se va realiza astfel:

a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.

(2) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

(3) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

(4) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).

Art. 21 – Prin excepţie de la prevederile art.10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, venitul lunar de completare prevăzut  de  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013 – 2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, se acordă  şi  persoanelor disponibilizate de la Societatea Naţională de Transport  Feroviar de Marfă – CFR Marfă SA.

Art. 22 – (1) Sumele  reprezentând  compensaţii de la bugetul de stat prevăzute la art.5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, republicată în Monitorul Oficial al României, nr. 834 din 9 septembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se solicită Ministerului Transporturilor de către operatorii de transport feroviar public de călători, şi se utilizează cu prioritate pentru:

a) achitarea obligaţiilor curente către administratorul infrastructurii feroviare publice a tarifului de utilizare a infrastructurii feroviare precum şi plata contravalorii energiei electrice aferente lunii anterioare;

b) achitarea obligaţiilor curente către  bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, precum şi bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;

(2) Diferenţa dintre suma alocată şi sumele utilizate conform alin. (1) lit.a) şi b) se utilizează pentru asigurarea celorlalte cheltuielilor prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor   de transport feroviar public de călători.

(3) Ministerul Transporturilor răspunde de modul de utilizare a sumelor prevăzute la alin. (1) şi (2).

Art. 23 –  (1) Prevederile art. 9 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) referitoare la finanţarea de bază pentru învăţământul preuniversitar particular şi confesional acreditat, precum şi prevederile art. 361 alin. (3) lit. e) şi lit.g) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie 2014.

(2) Până la data de 31 decembrie 2014 nu se acordă cupoanele sociale prevăzute la art. 27 alin. (6) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 24 – Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 332, alineatele (2) si (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,(2) Cheltuielile necesare pentru producerea soluţiilor informatice pentru administrarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, precum şi cheltuielile pentru distribuţia acestuia prin servicii poştale, se suportă de CNAS din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.”

(4) Distribuţia cardurilor către asiguraţi se realizează prin  servicii postale, in condiţiile prevazute in normele metodologice prevazute la art. 331 alin. (6).”

2. Articolul 3381 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3381 – (1)  Producerea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se realizează de către Compania Naţională “Imprimeria Naţională” – S.A., care poate primi în acest scop sume în avans din bugetul Ministerului Sănătăţii de 30%, precum şi plăţi parţiale, cu reţinerea avansului aferent, din fondurile alocate anual pentru producerea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate,  pentru cardurile  naţionale de asigurări sociale de sănătate produse, inainte de a fi personalizate cu datele asiguraţilor.

(2) Diferenţa de plată, până la valoarea integrală a cardurilor naţionale de asigurări sociale de sănătate, se realizeaza după recepţia cardurilor naţionale de asigurări sociale de sănătate personalizate cu datele asiguraţilor.

(3) Personalizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se realizează de către Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice din cadrul Direcţiei Generale de Paşapoarte, structură componentă a Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(4) Echipamentele şi aplicaţiile de personalizare necesare potrivit alin. (2), precum şi serviciile pentru funcţionarea neîntreruptă a acestora se asigură de către Compania Naţională “Imprimeria Naţională” – S.A. şi de către CNAS.”

Art. 25 – (1) Spitalul General Căi Ferate Paşcani și Spitalul General Căi Ferate Simeria, trec din subordinea Ministerului Sănătăţii în subordinea Ministerului Transporturilor.

(2) Atribuţiile şi competenţele Ministerului Sănătăţii rezultând din calitatea de ordonator principal de credite al unităţilor sanitare cu paturi prevăzute la alin. (1) se transferă Ministerului Transporturilor.

(3) În termen de 10 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Transporturilor va prelua de la Ministerul Sănătăţii, pe bază de protocol de predare-preluare, unităţile sanitare cu paturi prevăzute la  alin. (1).

(4) Ministerul Transporturilor preia patrimoniul unităţilor sanitare cu paturi prevăzute la alin. (1) cuprins în evidenţa contabilă a unităţilor la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pe bază de protocol de predare-preluare, în termenul stabilit la alin. (1).

(5) Creditele bugetare deschise şi execuţia bugetară aferentă se transferă din contabilitatea Ministerului Sănătăţii în contabilitatea Ministerului Transporturilor pe baza protocoalelor de predare-preluare.

(6) Personalul unităţilor sanitare cu paturi prevăzute la alin. (1) îşi păstrează drepturile şi obligaţiile avute la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 26 – Articolul  2 din Ordonanţa Guvernului nr.29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 30 august 2013, se abrogă.

Art. 27 – Articolul 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

 

 

PRIM – MINISTRU

 

VICTOR – VIOREL PONTA

 

 
Comentarii oprite

Publicat de pe 11 noiembrie 2013 în Discutii online

 

PROIECT LEGE PRIVIND PENSIILE MILITARE

PARLAMENTUL  ROMÂNIEI

 

SENATUL ROMÂNIEI                                                          CAMERA DEPUTAŢILOR

 

 

LEGE

privind pensiile militare de stat

 

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. – Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.

Art. 2. – Principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat, sunt următoarele:

a)        principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la acesta;

b)        principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;

c)        principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;

d)       principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial;

e)        principiul autonomiei, bazat pe organizarea, conducerea şi administrarea, de sine stătătoare a sistemului pensiilor militare de stat de către instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

Art. 3. – În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

a) militar – este cadrul militar, astfel cum este definit la art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul profesionist, aşa cum sunt definiţi la art. 1 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, militarul angajat pe bază de contract, jandarmul angajat cu contract;

b) poliţist – este funcţionarul public cu statut special, astfel cum este definit la art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, poliţistul de frontieră angajat cu contract;

c) funcţionar public cu statut special – este funcţionarul public cu statut special, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) pensionar militar – este persoana definită la lit. a) – c), care beneficiază de pensie militară de stat în condiţiile prezentei legi;

e)vechimea în serviciu este perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică si siguranţă naţională s–a aflat în una dintre următoarele situaţii:

  1. a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate;
  2. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist;
  3. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special, cu excepţia învăţământului liceal;
  4. a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
  5. a fost în captivitate.

f)    vechime – perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă sau stagiu de cotizare în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii;

g)   vechime efectivă – vechimea prevăzută la lit. f), care nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, respectiv grupa II si I de muncă;

h)   stagiu potenţial – perioada de timp prevăzută de prezenta lege acordată la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru vechimea nerealizată din cauza afecţiunilor invalidante;

i)     stagiu de cotizare – perioada în care persoanele prevăzute la art. 3 lit. a), b), şi c) au datorat/plătit contribuţii de asigurări sociale de stat în sistemul public de pensii.

j)     vârstă standard de pensionare – vârsta stabilită de prezenta lege, la care se poate obţine pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care se operează reducerile prevăzute de lege;

k)   case de pensii sectoriale – casele de pensii care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, cu respectarea legislaţiei în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate în instituţiile din sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională;

Art. 4. – Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii specifice sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii sau decesului.

Art. 5. – (1) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul aplicării acestora şi pot iniţia propuneri de acte normative în domeniu, în condiţiile legii.

(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).

Art. 6. – Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) şi care funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege.

Art. 7. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Elveţiei şi pentru străinii care au înregistrat rezidenţa/şederea în România, pentru care casele de pensii sectoriale stabilesc drepturile de pensie şi întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale, sunt furnizate acestora, gratuit, de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, şi de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.

Art. 8. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului pensiilor militare de stat şi alte cheltuieli prevăzute de lege.

Art. 9. – Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:

a) normale;

b) deosebite;

c) speciale;

d) alte condiţii.

Art. 10. – Reglementările privind locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite şi speciale stabilite pentru sistemul unitar de pensii publice se aplică şi militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiei din care fac parte şi care îşi desfăşoară activitatea în condiţii similare.

Art. 11. – Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare.

Art. 12. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele drepturi:

a) pensii militare de stat;

b) alte drepturi de asigurări sociale.

Art. 13. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie militară de stat.

 

 

CAPITOLUL II

Sistemul pensiilor militare de stat

 

Art. 14. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele categorii de pensii:

a) pensia de serviciu;

b) pensia de invaliditate;

c) pensia de urmaş.

 

 

SECŢIUNEA 1

Pensia de serviciu

 

 

Art. 15. – Pensia de serviciu poate fi:

a) pentru limită de vârstă;

b) anticipată;

c) anticipată parţială.

Art. 16. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;

b) vechimea efectivă minimă de 25 de ani, din care cel puţin 15 ani vechime efectivă în serviciu.

(2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 60 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Art. 17. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă diminuată cu 5 ani şi se află în una dintre următoarele situaţii:

a) sunt trecuţi în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

(2) La acordarea pensiei anticipate, diminuarea vârstei standard de pensionare cu 5 ani prevăzută la alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.

Art. 18. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani vechime efectivă în serviciu şi care se află în una dintre următoarele situaţii:

a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează pentru numărul anilor de vechime în serviciu stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e).

(3) La împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de prezenta lege, pensia de serviciu anticipată parţială devine pensie de serviciu pentru limită de vârstă, iar  cuantumul pensiei militare se recalculează prin luarea în calcul a vechimii realizate până la data trecerii în rezervă.

Art. 19. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu efectivă de cel puţin 15 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e).

Art. 20. – La împlinirea vârstelor prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, pensia de serviciu anticipată devine pensie de serviciu pentru limită de vârstă.

Art. 21. – (1)  Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), dar nu mai puţin de 45 ani, astfel:

a) pentru activitate realizată în condiţii de muncă deosebite:

Vechime realizată în condiţii deosebite

(ani împliniţi)

Reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):

Ani

Luni

6

1

8

1

6

10

2

12

2

6

14

3

16

3

6

18

4

20

4

6

22

5

24

5

6

26

6

28

6

6

30

7

32

7

6

35

8

 

b) pentru activitate realizată în condiţii de muncă speciale şi alte condiţii:

Vechime realizată în condiţii speciale şi alte condiţii

(ani împliniţi)

Reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):

Ani

Luni

2

1

3

1

6

4

2

5

2

6

6

3

7

3

6

8

4

9

4

6

10

5

11

5

6

12

6

13

6

6

14

7

15

7

6

16

8

17

8

6

18

9

19

9

6

20

10

21

10

6

22

11

23

11

6

24

12

25

12

6

26 de ani şi peste

13

 

(2) Reducerile vârstelor standard de pensionare prevăzute la alin. (1) precum şi cele prevăzute de alte acte normative pot fi cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare de 13 ani.

(3) Vârstele de pensionare reduse potrivit alin. (2) nu pot fi mai mici de 45 de ani.

Art. 22. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime  efectivă de 20 de ani în calitate de personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiază la cerere de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, indiferent de vârstă, dacă au o vechime efectivă ca militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate, de cel puţin 10 ani.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de pensie de serviciu pentru limită de vârstă în condiţiile prevăzute de art. 18 alin. (3) sau, după caz, de art. 20.

Art. 23. – (1) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu este perioada în care o persoană s-a aflat în una sau mai multe din situaţiile prevăzute la art. 3 lit. e).

(2) Vechimea în serviciu pentru deschiderea dreptului la pensia de serviciu nu cuprinde şi sporul acordat pentru activitatea desfăşurată în condiţiile de muncă prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.1294/2001, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr.1822/2004, cu modificările ulterioare.

Art. 24. –  La stabilirea pensiei, se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat efectiv, astfel:

a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;

b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;

c) 2 ani în situaţie de război, participare la misiuni în afara teritoriului statului român sau în alte condiţii prevăzute prin Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004, cu modificările ulterioare.

Art. 25. – (1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condiţiile art. 16, 17, 18, 22 şi art. 40, perioadele prevăzute la art. 3 lit. e), precum şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica şi în sistemul public de pensii.

(3) În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.

Art. 26. – (1) Pentru cadrele militare/poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a)  si b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplineşte condiţiile cumulative de pensionare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 19.

(2) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemele de asigurări sociale se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condiţiile alin. (1). 

(3) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu, iar la calculul pensiei de invaliditate stagiul potenţial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată.

Art. 27 – Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 lit. e) pct. 3-5, care sunt recunoscute ca perioade asimilate în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei, opţional, în unul din sisteme.

Art. 28. – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază, avut în ultima lună de activitate care include solda de grad/salariul gradului profesional corespunzător la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.

(2) În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcţie în ultimii 5 ani de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază corespunzătoare funcţiilor îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) – c), mai puţin solda de grad/salariul gradului profesional. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul gradului profesional prevăzută la alin. (1).

(3) În cazul în care modificările prevăzute la alin. (2) au fost determinate ca urmare a modificărilor actelor normative incidente, se aplică prevederile alin. (1).

(4) Pentru cadrele militare pensionate în condiţiile art. 19, 27 şi art. 39, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.

(5) Actualizarea prevăzută la alin. (4) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.

(6) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, care îndeplineşte, în această perioadă, condiţiile de trecere în rezervă/încetare a raporturilor de serviciu cu drept la pensie, o reprezintă solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază, avută în luna anterioară plecării la misiune permanentă în străinătate, actualizată la data deschiderii dreptului la pensie, care include solda de grad/salariul gradului profesional corespunzător la data trecerii în rezervă. În situaţia în care nu a exercitat funcţia respectivă 6 luni consecutiv, baza de calcul o constituie media soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori trimiterii în misiune permanentă în străinătate, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie.

(7) Pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pensia militară de stat se stabileşte în raport cu solda funcţiei de bază, respectiv salariul funcţiei de bază, cuvenit în calitate de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special.

Art. 29. – Pensia de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:

a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 70%

b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca, 72%

c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale şi alte condiţii, respectiv grupa I de munca, 74%.

Art. 30. (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, respectiv în grupele II sau I de muncă, prevăzute la art. 29 lit. b) şi c),  se acordă militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii.

(2) În situaţia în care persoanele prevăzute la alin. (1) au lucrat mai  puţin de 20 ani în condiţii deosebite respectiv 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii, la procentul corespunzător activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, respectiv în grupele II sau I de muncă, fără a depăşi procentul prevăzut la art. 29 lit. c).

Art. 31. –  Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au o vechime mai mare de 25 de ani beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei.

Art. 32. – Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în muncă, inclusiv în sectorul public, cumulând pensia cu drepturile salariale în condiţiile legii.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Pensia de invaliditate

 

Art. 33. – Au dreptul la pensie de invaliditate militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită:

a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, tuberculozei, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;

b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.

Art. 34. – Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la art. 33 lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.

Art. 35. – Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:

a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;

b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;

c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

Art. 36. – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor şi normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii profesionişti, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu modificările ulterioare.

(2) Comisiile centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală.

Art. 37. – (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, de către comisiile de expertiză medico–militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.

(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico–militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.

(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico–militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într–un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico–militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.

(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico–militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.

(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4) termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.

(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.

(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.

(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.

(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive şi executorii.

Art. 38. – Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico–militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul afacerilor interne, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.

Art. 39. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care şi–au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor accidente sau a unor boli, beneficiază de pensia de invaliditate dacă au realizat, în condiţiile legii, vechime în serviciu.

Art. 40. – (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte conform prevederilor art. 29-31.

(2) Vechimea utilizată  pentru calculul pensiei de invaliditate se stabileşte potrivit prevederilor art. 25 si 26.

(3) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea efectiv realizată se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), următoarele procente:

a) 1% pentru invaliditate de gradul I;

b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;

c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.

(4) Numărul anilor potenţiali nu poate fi mai mare decât vechimea pe care persoana ar fi putut să o realizeze  de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare.

(5) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 39, va fi diminuat după cum urmează:

a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;

b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;

c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.

Art. 41. – Pensia pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acţiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, este egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţie de bază avută la data respectivă. Militarul, poliţistul ori funcţionarul public cu statut special, în rezervă sau în retragere, poate opta pentru pensia din sistemul public de pensii.

Art. 42.– (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie pentru  însoţitor, în afara pensiei, în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de pensii.

(2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.

(3) În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi.

Art. 43.– (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, pană la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), la termenele stabilite de comisiile centrale de expertiză medico–militară.

(2) După fiecare revizuire medicală, comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:

a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;

b) încadrarea în alt grad de invaliditate;

c) redobândirea capacităţii de muncă.

(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.

(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală, sau după caz, încetarea plătii pensiei, în condiţiile legii.

(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s–a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.

(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 37.

Art. 44. – (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:

a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de munca;

b) au împlinit vârsta prevăzută la art. 16 alin. (2);

c) au dreptul la pensia de serviciu în condiţiile art. 17 lit. b) şi ale art. 18 lit. b).

(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.

Art. 45. – (1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate.

(2) Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive până la următoarea revizuire medicală

(3) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plătii pensiei.

Art. 46. – La împlinirea vârstelor prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limita de vârsta, beneficiarii pensiei de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajează.

Art. 47. – (1) Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I îşi menţin dreptul la indemnizaţia de însoţitor, indiferent de pensia pentru care optează.

(2) Casa de pensii sectorială comunică, lunar, comisiei centrale de expertiză medico-militară, pensionarii încadraţi în grad de invaliditate care au împlinit vârsta standard de pensionare sau, după caz, condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.

 

SECŢIUNEA a 3–a

Pensia de urmaş

 

Art. 48. – Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul, la data decesului, era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de stat.

Art. 49. – Copiii au dreptul la pensie de urmaş:

a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;

b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;

c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s–a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).

Art. 50. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei prevăzută la art. 16 alin. (2), dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin 15 ani şi nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

 (2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0 % pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Art. 51. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin un an.

(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s–a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 52. – Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 50 sau la art. 51 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului soţului susţinător, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 53. – Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 54. – (1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:

a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;

b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.

(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

a) 50% – pentru un singur urmaş;

b) 75% – pentru 2 urmaşi;

c) 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

Art. 55. – Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş calculate după fiecare părinte.

Art. 56. – (1) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate şi ai celor în rezervă, mobilizaţi sau concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a unor acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului  sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, beneficiază de o pensie de urmaş egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţiei de bază avut la data decesului.

(2) În cazul în care nu există urmaşi, dacă cel decedat era singurul susţinător al părinţilor săi, aceştia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaş stabilită potrivit prevederilor alin. (1).

 (3) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în rezervă, aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1), pot opta între pensia stabilită potrivit prezentei legi şi pensia proprie din sistemul public de pensii.

Art. 57. – În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 54 alin. (2).

Art. 58. – Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Art. 59. – Opţiunea prevăzută la art. 58 poate fi făcută atât în cadrul sistemului pensiilor militare de stat, cât şi faţă de celelalte sisteme de pensii.

 

 

SECŢIUNEA a 4–a

Indexarea pensiilor

 

Art. 60. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

(2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.

(3) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (1) are valoare negativă, la actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.

(4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (1) au valori negative, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.

Art. 61. – (1) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate pe anul precedent. Procentul din creşterea reală a câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, luat în considerare la majorarea pensiilor militare de stat, se reduce gradual cu câte 5% în fiecare an.

(2) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent.

 

 

SECŢIUNEA a 5–a

Stabilirea şi plata pensiilor

 

Art. 62. – (1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s–a încredinţat sau i s–a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.

(2) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (1), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei de pensionare.

(3) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special depun cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, astfel:

a) la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/ instituţia sau unitatea, după caz, din care a făcut parte persoana la data trecerii în rezervă sau direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu odată cu îndeplinirea condiţiilor de acordare a unei pensii;

b) la centrul militar zonal/judeţean/de sector sau la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea din care a făcut parte, după caz, în situaţia celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare după data trecerii în rezervă sau încetarea raporturilor de serviciu.

c) la centrul militar zonal/judeţean/de sector, unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea, după caz, din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi. Urmaşii pot depune cererea şi documentele necesare şi la casele de pensii sectoriale în a căror evidenţă s–au aflat susţinătorii.

(4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (3), cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se transmite de către structurile prevăzute la alin. (3), în termen de 30 zile de la data depunerii, la casa de pensii sectorială, în funcţie de ultimul loc de muncă.

(5) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, dosarele de pensionare se transmit la casa de pensii sectorială aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.

(6) Casele de pensii sectoriale aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii stabilesc şi plătesc pensiile militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, potrivit protocoalelor încheiate.

Art. 63. – (1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 62 alin. (3) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise.

(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.

(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin al ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii.

Art. 64. – (1) Drepturile de pensie se stabilesc şi se plătesc astfel:

a) de la data încetării plăţii soldelor/salariilor lunare ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, după caz, a soldei/salariului sau pensiei susţinătorului decedat dacă cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situaţii.

b) din prima zi a lunii următoare celei in care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială peste termenul prevăzut la lit. a).

(2) Pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei ieşirii din rândul militarilor în activitate/încetării raporturilor de serviciu sau ulterior decesului susţinătorului, pensia se stabileşte şi se plăteşte cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s–a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casele de pensii sectoriale.

Art. 65. – (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială.

(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.

(3) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.

Art. 66. – (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plătii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.

Art. 67. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar.

(2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s–a încredinţat ori i s–a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.

Art. 68. – (1) Plata pensiei se face, în funcţiei de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între casele de pensii sectoriale şi Compania Naţională „Poşta Română” – S.A. sau, după caz, între casele de pensii sectoriale şi bănci.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor de pensii sectoriale.

(3) Casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională „Poşta Română” – S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.

Art. 69. – (1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 68 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente şi tarife conform legilor bugetare anuale.

(2) Procentul prevăzut în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.

(3) Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.

Art. 70. – (1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele de pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.

(2) Pensiile militare de stat sau alte drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s–a convenit.

(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor militare de stat sau altor drepturi de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele de pensii sectoriale.

Art. 71. – Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii sectoriale.

Art. 72. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

a) pensionarul a decedat;

b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i–a fost acordată pensia;

c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 52 şi–au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;

d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) sau cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu s–a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;

e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) sau cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu s–a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 45;

f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) sau cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art. 46 alin. (1);

g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 49 lit. c);

h) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.

 (2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei de pensii sectoriale în evidenţele căreia se află pensionarul condamnat.

Art. 73. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

a) pensionarul şi–a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;

b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) ori cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii;

c) pensionarul urmaş, prevăzut la art. 49 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;

d) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;

f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din sistemul public de pensii, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;

g) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se încadrează în muncă, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;

h) pensionarul de invaliditate, gradul III, se încadrează în muncă depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de munca respectiv, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni.

(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 49 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.

(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 42 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistenţă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.

(4) Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Art. 74. – În sistemul pensiilor militare de stat, reluarea plăţii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:

a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;

b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s–a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);

c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plăţii pensiei s–a făcut în temeiul prevederilor art. 73 alin. (1) lit. c).

d) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea de reluare a plăţii pensiei în cazul prevăzut la art. 73 alin. (4).

Art. 75. – Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.

Art. 76. – Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plăţii acestora, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenţa materială a caselor de pensii sectoriale, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.

Art. 77. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:

a) pensionarii militari care beneficiază de pensie de serviciu;

b) nevăzătorii;

c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;

d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 49 lit. a) şi b).

(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 78. – Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare, nevalorificate la stabilirea pensiei militare de stat, pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 79. – (1) Deciziile de pensii pentru limită de vârstă şi anticipate ale pensionarilor militari rechemaţi în activitate sau care au redobândit calitatea de poliţişti sau funcţionari publici cu statut special în instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională se revocă.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul, poliţistul sau funcţionarul public cu statut special a fost rechemat în activitate sau a redobândit calitatea de poliţist sau funcţionar public cu statut special.

(3) Instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a comunica caselor de pensii sectoriale în termen de 15 zile persoanele care beneficiază de pensie militară şi au fost rechemate în activitate sau au redobândit calitatea de poliţist sau funcţionar public cu statut special.

(4) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de poliţist şi  funcţionar public cu statut special.

(5) În baza de calcul a pensiei se iau soldele/salariile prevăzute la art. 28.

Art. 80. – Beneficiarii drepturilor prevăzute de prezenta lege sunt obligaţi să comunice casei de pensii sectoriale, în evidenţele căreia se află, orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i–a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia.

Art. 81. – (1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.

 

 

CAPITOLUL II

Alte drepturi de asigurări sociale

 

Art. 82. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, în afara pensiilor, se mai pot acorda, în condiţiile prezentei legi, următoarele drepturi de asigurări sociale:

a) tratament balnear care se suportă de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi pensionari;

b) bilete de odihnă şi tratament, acordate conform prevederilor legale;

c) ajutor de deces, conform prevederilor legale, în cazul decesului militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut special, pensionarului militar sau a unui membru al familiei acestuia.

(2) Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora, oricare persoană care face această dovadă.

(3) În cazul decesului unui membru de familie, ajutorul de deces se acordă dacă acesta nu era asigurat sau pensionar la data decesului.

(4) Se consideră membru de familie, în sensul alin. (3):

a) soţul/soţia;

b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate.

Art. 83. – (1) Ajutorul de deces se suportă din bugetul de stat şi se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces.

(2) Acordarea ajutorului de deces nu este condiţionată de realizarea unei anumite vechimi în serviciu.

Art. 84. – Ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare de:

a) angajator, în cazul decesului militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut special, respectiv al unui membru de familie al acestuia;

b) casa de pensii sectorială sau centrul militar zonal/judeţean/sector în cazul decesului pensionarului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.

Art. 85. – (1) Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptăţite sau mandatarului desemnat, prin procură specială, de către aceasta.

(2) Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data decesului.

(3) Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit alin. (2) se achită la nivelul cuvenit la data decesului stabilit conform legii.

 

 

CAPITOLUL III

Casele de pensii sectoriale

 

 

Art. 86. – (1) Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti.

(2) Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii.

Art. 87. – Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 88. – Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.

Art. 89. – În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii sectoriale îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:

a) asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei legi;

b) stabilesc cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi;

c) asigură evidenţa drepturilor şi obligaţiilor stabilite în sistemul pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal, în condiţiile legii;

d) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul pensiilor militare şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege;

e) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul pensiilor militare, în condiţiile legii;

f) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidenţă;

g) asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;

h) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;

i) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.

Art. 90. – Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii sectoriale, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.

 

CAPITOLUL IV

Răspunderea juridică

 

Art. 91. – Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

 

 

SECŢIUNEA 1

Infracţiuni

 

Art. 92. –  Completarea cu intenţie a formularelor–tip referitoare la stabilirea şi plata pensiilor cu date nereale, având ca efect denaturarea evidenţelor privind pensionarii militari, vechimea în muncă sau efectuarea de plăţi nejustificate din bugetul de stat, constituie infracţiune de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit Codului penal.

 

 

SECŢIUNEA a 2–a

Contravenţii

 

Art. 93. – Constituie contravenţie următoarele fapte dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:

a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;

b) nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat;

c) nerespectarea prevederilor art. 80 privind obligaţia comunicării casei de pensii sectorială a modificărilor intervenite referitoare la condiţiile de acordare a pensiei;

d) nerespectarea eliberării la cerere a actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii, necesare stabilirii drepturilor de pensie, care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.

Art. 94. – (1) Contravenţiile prevăzute la art. 93 se sancţionează după cum urmează:

a) cele de la lit. c) şi d) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei;

b) cele de la lit. a) şi b) cu amendă de la 1500 lei la 5000 lei.

(2) Nivelul amenzilor prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 95. – Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 93 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 94 se fac de către organele de control ale caselor de pensii sectoriale.

Art. 96. – Amenzile contravenţionale aplicate potrivit prevederilor art. 94 şi 95 constituie venituri la bugetul de stat.

Art. 97. – Dispoziţiile referitoare la contravenţii prevăzute la art. 94–96 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 

 

CAPITOLUL V

Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat

 

Art. 98. – (1) Deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii.

(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie,fără caracter jurisdicţional.

(3) Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.

Art. 99. – (1) Comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile militare de stat.

(2) Organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(3) În soluţionarea contestaţiilor, comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.

(4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia

(5) În situaţia în care contestaţia nu este soluţionată de comisiile de contestaţii în termenul de 45 de zile, deciziile de pensie pot fi atacate la instanţa în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.

Art. 100. – (1) Hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanelor în cauză şi caselor de pensii sectoriale interesate, în termen de 5 zile de la adoptare.

(2) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2), sunt definitive.

Art. 101. – Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curţi de apel.

Art. 102. – Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind:

a) hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii privind deciziile de pensie;

b) deciziile comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii date în soluţionarea contestaţiilor privind deciziile medicale asupra capacităţii de muncă;

c) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de pensie militară de stat sau de asigurări sociale;

d) plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale;

e) plângerile împotriva proceselor–verbale de contravenţie încheiate în baza prezentei legi;

f) contestaţiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi;

g) alte drepturi şi obligaţii din sistemul pensiilor militare de stat născute în temeiul prezentei legi.

Art. 103. – (1) Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.

(2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.

Art. 104. – (1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă.

(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive.

Art. 105. – Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 106. – Cererile în faţa oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de pensii militare de stat sau de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.

 

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii tranzitorii

 

Art. 107. – (1) Dovada vechimii pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislaţia în vigoare la data emiterii acestora.

(2) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, sunt încadrate în condiţii speciale.  

 (3) Constituie vechime şi perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a de muncă.

 (4) Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.

 

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

 

Art. 108. – (1) Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii necesare stabilirii drepturilor de pensie sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.

(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.

Art. 109. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţia individuală la bugetul de stat/bugetul asigurărilor sociale, contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară, respectiv contribuţia individuală de asigurări sociale de stat, beneficiază de un spor procentual la cuantumul pensiei stabilit in condiţiile art. 29–31 şi ale art. 60 astfel:

a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 – 15 ani;

b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15 – 25 ani;

c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.

(2) Cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este de 5%. Baza lunară de calcul pentru care se va determina contribuţia individuală o reprezintă solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază.

Art. 110. – Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate şi revizuite în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi.

            Art. 111. – (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare,  devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.

(2) Recalcularea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(3) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform alin. (1), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.

(4) Pensiile recalculate potrivit alin. (1) se  cuvin începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi şi se plătesc începând cu luna următoare celei în care se împlineşte termenul prevăzut la alin. (2).

(5) Persoanele care au realizat stagiu de cotizare în specialitate şi ale căror drepturi de pensie au fost stabilite de către casele teritoriale de pensii conform Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta pentru recalcularea pensiei, în condiţiile prezentei legi,  la casele de pensii sectoriale în funcţie de ultimul loc de muncă din care au trecut în rezervă/retragere sau le-au încetat raporturile de serviciu.

(6) Prevederile alin. (3) şi (4) se aplică şi în cazul persoanelor de la alin. (5) dacă cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale în termenul prevăzut la alin. (2).

(7) În situaţia în care cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale cu depăşirea termenului prevăzut la alin. (2) drepturile de pensie recalculate se cuvin şi se plătesc începând cu luna următoare depunerii cererii.

Art. 112. – În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 111 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos.

Art. 113. – (1) În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei anterioare, pensia de urmaş cuvenită soţului supravieţuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.

(3) Drepturile pentru urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate şi ai celor în rezervă, mobilizate sau concentrate în unităţi militare, decedate ca urmare a unor acţiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului militar sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, se actualizează, anual conform prevederilor art. 60.

(4) Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător pensiilor prevăzute la art. 41.

Art. 114. – (1) În perioada de aplicare etapizată a prevederilor Legii–cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, prin legi speciale anuale de aplicare, înţelesul sintagmei „solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază” prevăzută la art. 28 este cel cuprins în Anexa nr. VII la Legea–cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, la care solda de funcţie/salariul de funcţie cuprinde elementele prevăzute  de legislaţia privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2010.

 (2) În perioada prevăzută la alin. (1), pentru militari, la baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat determinată în condiţiile art. 28 se aplică un indice de corecţie de 1,18.

Art. 115. – Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.

Art. 116. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.

(2) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care constituie titlu executoriu.

(3) Debitele reprezentând pensii şi alte drepturi de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.

(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.

Art. 117. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăţi a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.

(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la pensionarii decedaţi, nu se mai urmăresc.

Art. 118. – (1) Debitele provenite din drepturile de pensie din sistemul pensiilor militare de stat se recuperează potrivit legii şi se fac venit la bugetul de stat.

(2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.

Art. 119. – Bazele de date privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii sectoriale şi au caracter confidenţial.

Art. 120. – Cererile adresate casei de pensii sectoriale constituite la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se soluţionează în termenul prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxă.

Art. 121. – Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se soluţionează conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale.

 Art. 122. – La stabilire, pensiile se rotunjesc din leu în leu în favoarea beneficiarului.

Art. 123. – În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii emit norme metodologice de aplicare a prezentei legi aprobate prin ordin comun al conducătorilor acestor instituţii.

Art. 124. – Prezenta lege intră în vigoare la data de …….

Art. 125. – Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a) art. 1 lit. a) şi b), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010;

b) Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare;

c) art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2011 pentru modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor administrate privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 22 noiembrie 2011, cu modificările ulterioare;

d) art. 89 alin. (1) din Anexa nr. VII la Legea–cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28decembrie 2010, cu modificările ulterioare;

e) dispoziţiile contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare;

f) orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.

 

Nr.

din

 

 

 

 

 

Anexă

VÂRSTA

standard de pensionare pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale

 

Luna şi anul naşterii

Luna şi anul pensionării

Vârsta la ieşirea la pensie

(ani/luni)

Ianuarie 1958

Septembrie 2013

55/8

Februarie 1958

Octombrie 2013

55/8

Martie 1958

Noiembrie 2013

55/8

Aprilie 1958

Ianuarie 2014

55/9

Mai 1958

Februarie 2014

55/9

Iunie 1958

Martie 2014

55/9

Iulie 1958

Mai 2014

55/10

August 1958

Iunie 2014

55/10

Septembrie 1958

Iulie 2014

55/10

Octombrie 1958

Septembrie 2014

55/11

Noiembrie 1958

Octombrie 2014

55/11

Decembrie 1958

Noiembrie 2014

55/11

Ianuarie 1959

Ianuarie 2015

56/0

Februarie 1959

Februarie 2015

56/0

Martie 1959

Martie 2015

56/0

Aprilie 1959

Mai 2015

56/1

Mai 1959

Iunie 2015

56/1

Iunie 1959

Iulie 2015

56/1

Iulie 1959

Septembrie 2015

56/2

August 1959

Octombrie 2015

56/2

Septembrie 1959

Noiembrie 2015

56/2

Octombrie 1959

Ianuarie 2016

56/3

Noiembrie 1959

Februarie 2016

56/3

Decembrie 1959

Martie 2016

56/3

Ianuarie 1960

Mai 2016

56/4

Februarie 1960

Iunie 2016

56/4

Martie 1960

Iulie 2016

56/4

Aprilie 1960

Septembrie 2016

56/5

Mai 1960

Octombrie 2016

56/5

Iunie 1960

Noiembrie 2016

56/5

Iulie 1960

Ianuarie 2017

56/6

August 1960

Februarie 2017

56/6

Septembrie 1960

Martie 2017

56/6

Octombrie 1960

Mai 2017

56/7

Noiembrie 1960

Iunie 2017

56/7

Decembrie 1960

Iulie 2017

56/7

Ianuarie 1961

Septembrie 2017

56/8

Februarie 1961

Octombrie 2017

56/8

Martie 1961

Noiembrie 2017

56/8

Aprilie 1961

Ianuarie 2018

56/9

Mai 1961

Februarie 2018

56/9

Iunie 1961

Martie 2018

56/9

Iulie 1961

Mai 2018

56/10

August 1961

Iunie 2018

56/10

Septembrie 1961

Iulie 2018

56/10

Octombrie 1961

Septembrie 2018

56/11

Noiembrie 1961

Octombrie 2018

56/11

Decembrie 1961

Noiembrie 2018

56/11

Ianuarie 1962

Ianuarie 2019

57/0

Februarie 1962

Februarie 2019

57/0

Martie 1962

Martie 2019

57/0

Aprilie 1962

Mai 2019

57/1

Mai 1962

Iunie 2019

57/1

Iunie 1962

Iulie 2019

57/1

Iulie 1962

Septembrie 2019

57/2

August 1962

Octombrie 2019

57/2

Septembrie 1962

Noiembrie 2019

57/2

Octombrie 1962

Ianuarie 2020

57/3

Noiembrie 1962

Februarie 2020

57/3

Decembrie 1962

Martie 2020

57/3

Ianuarie 1963

Mai 2020

57/4

Februarie 1963

Iunie 2020

57/4

Martie 1963

Iulie 2020

57/4

Aprilie 1963

Septembrie 2020

57/5

Mai 1963

Octombrie 2020

57/5

Iunie 1963

Noiembrie 2020

57/5

Iulie 1963

Ianuarie 2021

57/6

August 1963

Februarie 2021

57/6

Septembrie 1963

Martie 2021

57/6

Octombrie 1963

Mai 2021

57/7

Noiembrie 1963

Iunie 2021

57/7

Decembrie 1963

Iulie 2021

57/7

Ianuarie 1964

Septembrie 2021

57/8

Februarie 1964

Octombrie 2021

57/8

Martie 1964

Noiembrie 2021

57/8

Aprilie 1964

Ianuarie 2022

57/9

Mai 1964

Februarie 2022

57/9

Iunie 1964

Martie 2022

57/9

Iulie 1964

Mai 2022

57/10

August 1964

Iunie 2022

57/10

Septembrie 1964

Iulie 2022

57/10

Octombrie 1964

Septembrie 2022

57/11

Noiembrie 1964

Octombrie 2022

57/11

Decembrie 1964

Noiembrie 2022

57/11

Ianuarie 1965

Ianuarie 2023

58/0

Februarie 1965

Februarie 2023

58/0

Martie 1965

Martie 2023

58/0

Aprilie 1965

Mai 2023

58/1

Mai 1965

Iunie 2023

58/1

Iunie 1965

Iulie 2023

58/1

Iulie 1965

Septembrie 2023

58/2

August 1965

Octombrie 2023

58/2

Septembrie 1965

Noiembrie 2023

58/2

Octombrie 1965

Ianuarie 2024

58/3

Noiembrie 1965

Februarie 2024

58/3

Decembrie 1965

Martie 2024

58/3

Ianuarie 1966

Mai 2024

58/4

Februarie 1966

Iunie 2024

58/4

Martie 1966

Iulie 2024

58/4

Aprilie 1966

Septembrie 2024

58/5

Mai 1966

Octombrie 2024

58/5

Iunie 1966

Noiembrie 2024

58/5

Iulie 1966

Ianuarie 2025

58/6

August 1966

Februarie 2025

58/6

Septembrie 1966

Martie 2025

58/6

Octombrie 1966

Mai 2025

58/7

Noiembrie 1966

Iunie 2025

58/7

Decembrie 1966

Iulie 2025

58/7

Ianuarie 1967

Septembrie 2025

58/8

Februarie 1967

Octombrie 2025

58/8

Martie 1967

Noiembrie 2025

58/8

Aprilie 1967

Ianuarie 2026

58/9

Mai 1967

Februarie 2026

58/9

Iunie 1967

Martie 2026

58/9

Iulie 1967

Mai 2026

58/10

August 1967

Iunie 2026

58/10

Septembrie 1967

Iulie 2026

58/10

Octombrie 1967

Septembrie 2026

58/11

Noiembrie 1967

Octombrie 2026

58/11

Decembrie 1967

Noiembrie 2026

58/11

Ianuarie 1968

Ianuarie 2027

59/0

Februarie 1968

Februarie 2027

59/0

Martie 1968

Aprilie 2027

59/1

Aprilie 1968

Mai 2027

59/1

Mai 1968

Iulie 2027

59/2

Iunie 1968

August 2027

59/2

Iulie 1968

Octombrie 2027

59/3

August 1968

Noiembrie 2027

59/3

Septembrie 1968

Ianuarie 2028

59/4

Octombrie 1968

Februarie 2028

59/4

Noiembrie 1968

Aprilie 2028

59/5

Decembrie 1968

Mai 2028

59/5

Ianuarie 1969

Iulie 2028

59/6

Februarie 1969

August 2028

59/6

Martie 1969

Octombrie 2028

59/7

Aprilie 1969

Noiembrie 2028

59/7

Mai 1969

Ianuarie 2029

59/8

Iunie 1969

Februarie 2029

59/8

Iulie 1969

Aprilie 2029

59/9

August 1969

Mai 2029

59/9

Septembrie 1969

Iulie 2029

59/10

Octombrie 1969

August 2029

59/10

Noiembrie 1969

Octombrie 2029

59/11

Decembrie 1969

Noiembrie 2029

59/11

Ianuarie 1970

Ianuarie 2030

60/0

 
Comentarii oprite

Publicat de pe 11 noiembrie 2013 în Discutii online

 

OPERATIUNEA “MONSTRUL”-MANJESTI 2-3 AUGUST 2013

 
Comentarii oprite

Publicat de pe 29 iulie 2013 în Discutii online

 

BIROU EXECUTIV F.S.A.N.P. Bucuresti 25.06.2013

Participanţi:

1. Schiopu Florin–preşedinte FSANP
2. Dumitraşcu Sorin – preşedinte onorific FSANP
3. Bran Gheorghe – vicepreşedinte FSANP
4. Luca Ioan- vicepreşedinte FSANP
5. Gherghina Alexandru- vicepreşedinte FSANP
6. Schiopu Radu – secretar general-FSANP

Ordine de zi:

1. Prezentare activitate B.Ex. al FSANP.
2. Prioritati B.Ex.al FSANP.
3. Atributii membrii B.Ex.al FSANP.
4. Salarizare si contract presedinte FSANP.
5. Diverse.

1. -S-au depus documentele privind modificarile aduse Statutului FSANP si a
componentei B.Ex al FSANP ,la Tribunalul Bucuresti.
-S-a participat la diverse Comisii de Disciplina(caz Giurgiu).
-S-a sesizat Comisia de Disciplina(caz Giurgiu)
-S-a participat la diverse comisii si grupuri de lucru(HG 1996-decontare
medicamentre,HG 1398-decontare transport,Decizia 569-sarbatori
legale,OMJ 1318-norma 12 B,OMJ 2456-echipament,OMJ 3544-TBC-HIV).
-S-au rezolvat o serie de probleme ridicate de membrii de sindicat:
a-decontare transport si coplata tratamente .
b-decontare transport fpss
-S-a readus in discutie problema popotelor(ANP a trimis in unitati adresa
pentru stabilirea monografiei contabile-proiect-urmand ca in cel mai scurt
timp sa se ia o decizie in acest sens).
-Participarea la diverse actiuni mediatice(cazul Becali).
-S-au purtat discutii privind rezolvarea unor probleme aparute la OMJ 2397 si
2398 (mutarea si schimbarea din functii),care vor fi modificate avand in
vedere ca la momentul actual,unii directori abuzeaza de pozitia detinuta.
-S-a discutat la MJ problema echipamentului,s-a facut o solicitare scrisa
pentru acordarea transei a-II-a(Exista alocatie bugetara,dar nu exista
lichiditati).
-Examene posture vacante directori de unitati amanate:08-09.07.2013.

2. a)–Intensificarea intalnirilor la nivelul Sindicate-ANP-MJ
b)-Reactivarea Comisiei de Dialog Social.
c)-Buget ANP.
d)-Modificare legislatie.
e)-Echipament+bani echipament.
f)-Legea pensionarii.
g)-OG privind radierea posturilor vacante .
h)-Gestionarea mesajului transmis in media.
i)-Constituirea de noi sindicate.

3. Atributii membrii B.Ex.al FSANP.
 Atribuţiile și responsabilitățile preşedintelui FSANP- Schiopu Florin
sunt:
- reprezintă interesele FSANP în raporturile cu terţii.
- coordonează activitatea de amendare şi iniţiere a proiectelor de acte normative
relevante pentru sectorul de activitate.
- prezintă Biroului Executiv situaţia financiară a FSANP.
- prezinta lunar Extrasele de cont (FSANP si OMNIA)
 Atribuțiile și responsabilitățile generale ale vicepreședintelui FSANPGherghina
Alexandru, sunt:
- îndeplineste sarcinile stabilite de Biroul Executiv al FSANP.
- coordoneză şi răspund de activitatea departamentelor aflate în subordinea sa.
- ține evidența încasării cotizațiilor și propune masuri conform prevederilor
statutare.
 Atribuțiile și responsabilitățile generale ale vicepreședintelui FSANPLuca
Ioan, sunt:
- îndeplineste sarcinile stabilite de Biroul Executiv al FSANP.
- coordoneză şi răspund de activitatea departamentelor aflate în subordinea sa.
- organizează evenimente sportive FSANP la nivel naţional şi international;
 Atribuțiile și responsabilitățile generale ale vicepreședintelui FSANPBran
Gheorghe, sunt:
- îndeplineste sarcinile stabilite de Biroul Executiv al FSANP.
- coordoneză şi răspund de activitatea departamentelor aflate în subordinea sa.
- coordoneaza activitatea privind beneficiile membrilor de sindicat
 Atribuțiile și responsabilitățile generale ale secretarului general
FSANP-Schiopu Radu, sunt:
- coordoneaza activitatea de organizare a sedinţelor Biroului Executiv,
Consiliului Federativ si a Conferintei Nationale.
- asigură întocmirea proceselor – verbale ale şedintelor Biroului Executiv,
Consiliului Federativ si Conferintei Nationale.
- coordonează activitatea de secretariat a FSANP.

4. Salarizare si contract presedinte FSANP.

5. Diverse.
- Nu s-a primit nici un raspuns din partea Administratiei Financiare Bucuresti
referitor la datoria si modalitatea de achitare a acesteia de catre FSANP.
- Datorie cotizatie Cartel-Alfa.
Avem achitata cotizatia catre Cartel-Alfa inclusiv luna ianuarie 2013.
Cartel-Alfa are unele probleme privind gestionarea resurselor financiare.
- Referitor la Reorganizarea ANP –nu mai este valabil ceea ce s-a discutat pana
acum,revenindu-se asupra vechii organizari la initiativa MJ.
- Referitor la Reprofilarea unitatilor ANP,se intrevede o revenire la sistemul mixt la
fiecare penitenciar.
- Finantarea ANP-dezastruasa,se asteapta rectificarea bugetara(cheltuielile de
personal fiind asigurate).
- Echipament-exista prevedere bugetara,dar nu exista lichiditati.
- Echiparea cu echipament nou se va face incepand cu 2014.
- Efectuarea de demersuri pentru unitatile de penitenciar care deschid noi spatii
de detinere pentru ppl,de a primi cu prioritate absolventi(ofiteri si agenti).
- Oferta VODAFONE-daca contractele se fac direct cu beneficiarul fara alte conditii
se pot demara discutiile cu acestia.
- Discutii fuziune FSANP cu FNSA.
Acestia nu au pretentii financiare din partea FSANP.
Doresc o reprezentare din partea noastra in Bucuresti
Presedintele FSANP va deveni vicepresedinte FNSA,pastrandu-ne vechea
structura a B.Ex al FSANP.
Conditiile fuziunii urmand sa se stabileasca de B.Ex ale acestora ,impreuna
Se va stabili o intalnire cu reprezentantii FNSA.

Secretar general FSANP
Schiopu Radu

 
Comentarii oprite

Publicat de pe 30 iunie 2013 în Discutii online

 

Democrația sistemului penitenciar

Fiecare din noi este convins că omul este mai presus de orice interese și jocuri ale diferiților cârmuitori de instituții ale statului. La fel de convinși oamenii au devenit mai neîncrezători unii în alții, suspicioși și, în final, umili. Aceasta este starea unei națiuni modeste de la războaiele daco-romane și până la stăpânirea FMI și CE – obediența necondiționată. Noi nu suntem greci, nu suntem francezi, nici măcar italieni, suntem români și cu asta ne ocupâm întreaga viață subjugată cu acordul nostru. Suntem rândașii benevoli ai oamenilor ”deștepți”. Și ei știu și ne tratează ca atare.

Sistemul penitenciar este parte componentă a sistemului național, condus de ”băieții deștepți”, iar noi, nesiliții oameni de serviciu ai lor, gata să răspundem cu tăcere și accepțiune fără rezerve oricărei decizii a acestor ” smart guys”.

Plecănd de la premisa că, într-un sistem democratic, punctul de vedere, fie el și divergent, este fundamental, trebuie să ne convingem în primul rând pe noi inșine și apoi pe alții că și părerile noastre contează și cântăresc ceva greutate în luarea unor decizii care ne vizeză. Dar trecutul ne demonstrează că forurile decizionale au hotărât soarta noastră fără o simplă consultare prealabilă. Și-au permis acest lux pentru că suntem inconștienți de puterea noastră, de a ne uni și forma un tot, și-au permis să stea cu carâmbul cizmei pe gâturile noastre pentru că suntem construiți genetic să acceptam și să fim umili. Continuăm să fim dezbinați, iar ”smart guys”  profită din plin. În Țara lui Tândală prostia e sinonimă cu fudulia. Așadar, suntem prea mândri și prea orgolioși să acceptăm condiția de turme manipulate. Democrația e departe de noi. Trăim doar iluzia ei. Blamăm sindicatele, fără a ne da seama că sindicatul înseamnă fiecare ins in parte, iar puterea sindicatului înseamnă suma puterii fiecarui ins. E nevoie, doar, de puțină logică si matematică să te convingi de acest aspect. Diletanții refuză cu înverșunare s-accepte această stare de drept și de fapt.

Democrația presupune libertate și egalitate. Vă întreb pe dumneavoastră, stimați colegi, ne bucurăm noi de aceste doua idealuri?

Democrație înseamnă dreptul la opinie proprie. Ne permitem noi să avem opinie proprie?

Democrație înseamnă securitate personală. Avem noi parte de ea?

Parerea mea este că aceste atribute sunt himere. Noi ne bucurăm de dominația celui mai puternic asupra celui mai slab.

Închei cu un citat: ” Libertatea constă în primul rând în a nu putea fi silit să facem un lucru pe care legea nu îl impune.” (Charles-Louis de Secondat, Baron de La Brède et de Montesquieu)

 
Comentarii oprite

Publicat de pe 30 iunie 2013 în Discutii online

 
 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.